Brânzeturi românești tradiționale

La prima vedere, nu ni se pare diversitate. Brânză albă, brânză cenușie și poate niște brânză afumată.

Dar nu este atât de ușor cu brânza, care este făcută direct de fermieri și, prin urmare, este neapărat brânză ecologică. Brânza diferă în modalitatea de preparare și laptele folosit, având gust și miros diferit.

Cele mai gustoase brânzeturi românești se fac din cașul obținut din lapte de vacă sau din lapte de oaie.

Din zerul care rămâne după coagularea cașului se obține urda.

Cașul, una dintre cele mai gustoase brânzeturi românești, se obține prin fierberea laptelui de vacă, de oaie sau de capră, împreună cu un agent de coagulare, cheag natural sau cheaguri sintetice. După ce se formează cașul, acesta este strâns într-un tifon și presat pentru a se scurge tot zerul.

Cheagul natural este obținut din fermentarea intestinelor de oaie cu apă, sare și oțet. Cheagul are proprietatea de a închega cazeina din lapte. Din cașul dulce și gras se fac alte brânzeturi românești populare precum cașcavalul, cașcaveaua, telemeaua sau brânza de burduf.

Acesta se face din cașul obținut din lapte de vacă sau de oaie. Cașcavalul este o brânză mai tare și grasă, de culoare galbenă, care capătă o textură mai densă pe măsură ce se maturează. Cașcavalul se sărează și se lasă la maturat între 6 și 60 de zile. Cu cât este mai bine maturat, cu atât gustul lui se intensifică și este mai apreciat, iar culoarea lui devine mai închisă, mai galbenă.

Este un tip de brânză asemănătoare cașcavalului, dar cu o textură mai moale. Cașcaveaua se face din caș, dar nu se lasă la fermentat, ci se lasă la scurs pe un grătar de lemn după care se pune în apă fiartă pentru a fi mai ușor de modelat. După ce se înmoaie bine cașul, acesta se pune în forme de lemn. Cașcaveaua este apoi afumată și sărată, se lasă la maturat și capătă o consistență densă și grasă.

Aceasta se obține din caș bine sărat, care se ține în saramură pentru a căpăta o consistență mai tare. Telemeaua bine scursă de zer se întărește treptat și capătă o consistență mai dură, numai bună de dat pe răzătoare pentru diverse umpluturi sau pentru o garnitură delicioasă la cartofi prăjiți sau salate.

Această brânză cremoasă, sărată și un pic mai densă decât untul se obține din cașul sărat bine și lăsat la dospit aproape 10 zile. Brânza capătă un gust mai iute, sărat și acrișor. Ea se mărunțește la mașina de tocat, se sărează, se frământă apoi se îndeasă bine în burdufuri făcute din coajă de brad. Brânza de burduf poate fi consumată după câteva săptămâni sau după jumătate de an, timp în care capătă o consistență și un gust mult mai bun, inconfundabil.

Urda este o brânză dulce, cremoasă, granulată, obținută prin fierberea zerului de oaie sau de vacă, după ce a fost deja scos cașul. Urda se face din proteinele din zer care se coagulează treptat prin fierbere.

Urda este mai puțin grasă decât cașul și are o textură sfărâmicioasă. Este una dintre cele mai bune și sănătoase brânzeturi românești, recomandată și persoanelor care au probleme cu colesterolul. Ea se folosește la diverse umpluturi pentru aperitive ușoare, cu verdețuri, sare, piper și usturoi.

Este o brânză cremoasă, cu textură granulată, care se obține din laptele integral sau semidegresat de vaci. Brânza proaspătă se obține după ce laptele a fost lăsat 'la prins' și se încheagă singur în câteva zile. După ce s-au format perlele de brânză, acestea de adună cu spumiera, se pun într-un tifon și se lasă la scurs câteva zile.

Brânza proaspătă de vaci poate fi grasă și sărată sau poate fi mai dulce și dietetică, cu un conținut scăzut de grăsimi. Ea are un gust cremos și acrișor și se poate folosi la diverse umpluturi pentru plăcinte, pateuri și rulade. Poate fi combinată cu diverse condimente și verdețuri, servită cu mămăligă sau cartofi gratinați.

Așa că acum pe brânză și data viitoare când vizitați sala de brânzeturi, întrebați și încercați. Acum aveți cunoștințele de bază.